NICOLAE GUTA – BATE PLOAIA DREPT IN MINE, BANATEANA, ZOOM STUDIO

NICOLAE GUTA – BATE PLOAIA DREPT IN MINE, BANATEANA

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.
PENTRU PRODUCȚII DE COMPACT DISCURI CONTACTAȚI CASA DE DISCURI ZOOM STUDIO ROMANIA LA TEL +40250733664, MANAGER ALEXANDRU MIHAI HODOROGEA
ATENTIE ! Nu copiați și repostați pe alte canale de youtube materiale cu Danuț Mersan fără acordul artistului sau al colaboratorilor săi!
Dănuț Mersan mulțumește tuturor în mod special fanilor, colegilor și colaboratorilor săi, cărora le urează distracție placută.

În trecut muzica bănățeană se servea de instrumente împrumutate din genul pop, precum chitara electrică, chitara bas, orga electronică, sintetizatorul și bateria, în schimb renunțând la tradiționalul țambal (uneori și la vioară sau acordeon), astfel încât ansamblurile ajunseseră foarte apropiate de „formațiile de chitare electrice”. Muzica bănățeană și alte specii de muzică pop puternic influențate de culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele au fost multiplicate prin casete audio cu înregistrări din concert, în lipsa sprijinului casei de discuri unice. Versurile proto-manelelor tratau mai ales tema iubirii (îndrăgostirea, despărțirea, trădarea) și erau mai izbutite decât cele ale producțiilor recente.

Genul muzical are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România

Începutul anilor optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”.

muzica din banat, muzica banateana, muzica din Timisoara, muzica sarbeasca, muzica noua, muzica veche, muzica din ardeal, muzica ardeleneasca, chef la banateni, petrecre banateana, banateana veche, banateana noua, banat, ardeal, ruga, doine banatene, joc de doi, muzica populara banateana, saxofon, suita banateana, banateana live, taragot, instrumental banat, cea mai noua muzica banateana, muzica buna romaneasca, hora banateana, nunta banateana, suite banatene, jiene, muzica ciobaneasca, ciobanesti, doina, muzica tiganeasca, muzica sarbeasca

Muzica populara ardeleneasca din judetele: Alba, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures si Sibiu. Muzica populara din zona Ardealului

ARDELEÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

ardeleana 1. Categorie de jocuri populare românești, de cuplu, răspândite în Țara Crișurilor, Țara Moților, Banat și Hunedoara. Au la bază formația de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se de mâini, de umeri, sau de talie și o desfășurare a mișcărilor pe o traiectorie bilaterală. În cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate – a. în șir (v. pe picior), a. în roată (roata prin casă), a. sărită, țarina mocanilor, ț. văsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente – poarga bihoreană (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pași, a. pe trei pași; a. bănățeană, țarina minerilor (ț. Abrudului); a. nesincopate repezi – mânânțălul*, pre loc, bradul, măzărica, de doi bănățean. 2. A. feciorește – grupă de jocuri fâcând parte din categoria „jocurilor feciorești”

CHIUITURĂ, chiuituri, s. f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumețe, strigate în timpul executării dansurilor populare; strigătură, chiuit (2). [Pr.: chi-u-] – Chiui + suf. -tură.

HORĂ, hore, s. f. 1. Dans popular românesc cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodia după care se execută acest dans. Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci (= dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el). (Pop.) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. Expr. A ieși la horă = a intra (ajungând la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca la horă = a se îmbrăca cu hainele de sărbătoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *