Cling-cling-cling-cliiing. Hoooo, hoooo, hoooooo! Of, bine c-am ajuns odată şi pe tărâmul acesta al anticorupţiei româneşti, că greu a mai fost de localizat, Doamne! Pe harta moşcrăciunească apare abia cât un fir de praf, chiar privit cu lupa! Bine v-am găsit, dragi copii. Deh, ştiu că unii din voi au fost obraznici rău de tot, dar Moşul ştie să ierte, că de aia-i Moş Crăciun. Ei, ia să vedem cine vine mai în faţă, la cadouri? Aaa, tânărul Adrian Năstase. Ce cadou crezi că-ţi aduce Moşul, puişor? Poţi să ghiceşti? Hai, că sunt sigur că o să-ţi placă! Dosarul “Tamara”, cu verdictul “Achitat”. Daaaa, te cred că-ţi vine să sari în sus de bucurie. Hai, vino să mă pupi şi să fii mai cuminte la anul, da?

Următorul? Aaaa, Şerban Mihăilescu. Puişor, nici tu n-ai fost deloc cuminte, dar uite ce scrie aici, pe cadou: cu suspendare! Daaaa. Ţoc-ţoc. Mda. Şi tu să fii cuminte de-acum încolo, ne-am înţeles? Bineee. Urmează… urmează… aaa, urmează tânărul peltic, Paul Păcuraru. Ce copil drăgălaş. Priviţi-l! Ce chip nevinovat. Cum se poate să fie învinuit de acte de corupţie? Uite, Moşul îi face cadou o achitare de nota zece, cu felicitări. Brava ţie, copil frumos! Mţuah, mţuah. Să creşti mare!

Ce mai avem pe aici, prin tolbă? Sigur, nu putea lipsi şi cadoul pentru alt copil drăgălaş şi nevinovat, Dan Ilie Morega. Să nu mai faci prostioare cu Rovinariul şi cu Turceniul, da? Uite, ai şi tu o achitare frumoasă aici. Da, sunt încântat să văd că te bucuri. Hai, pupă-mă şi să fii cuminte de-acum înainte.

Cam asta s-a întâmplat în România, stat de drept, la acest final de an. Nu mai puţin de patru dosare mari de corupţie au fost finalizate cu mari bucurii pentru cei inculpaţi. Adrian Năstase a primit achitare în dosarul mătuşii Tamara, deşi e la mintea cocoşului că o bătrână de 81 de ani, vai de capul ei, nu avea cum să acumuleze atâta avere pe care s-o lase nepoatei Dana Năstase decât în cele mai fanteziste scenarii din mintea vreunui autor de science fiction. Brava, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie!

Stimabilul Micky Şpagă, cu un dosar construit pe o învinuire de toată jena, dacă e să ne raportăm la toate cele câte i-au fost atribuite la vremea ultimei guvernări trandafirii, primeşte puşcărie teoretică: un an cu suspendare! Săru’ mâna, Moş Crăciun! Başca şi faptul că decizia instanţei nu e definitivă şi poate fi atacată cu recurs!

Iar cuplul Păcuraru-Morega e demn de cascadorii râsului, cum au primit ambii achitare de la aceeaşi ÎCCJ. Greu, dom’le de dovedit corupţia în ţara asta. N-avem organe cu talent, ce să-i faci? Colac peste pupăză, cine s-a găsit să plângă printre primii pe hârtiile hotărârilor judecătoreşti, strigând “trădare” şi “nedreptate”? Stimabilul, imaculatul şi mai scurtul de memorie Traian Băsescu, prea jucătorul preşedinte al României, cu a sa casă din Mihăileanu plină de probleme şi suspiciuni de dobândire de-o ilegalitate crasă. Şi cu dosarul “Flota” curăţat ca la “Nufărul”.

Cum să nu te apuce sila că trăieşti într-o astfel de ţară, cu asemenea specimene pe toate coclaurile puterii? Cu asemenea instrumente ale legii, care protejează corupţia, în loc s-o sfarme şi s-o facă să dispară? Da, cu certitudine, cred că le-au placut darurile acestor “micuţi”. Păi, cu aşa Moş Crăciun, ce să mai spun? Circula anii trecuţi o poezioară făcută de nişte copii foarte obraznici, pe care o voi adapta, să nu vă agresez cu un limbajul prea deochiat. I-o dedic Moşului care i-a cadorisit pe cei patru:

Moş Crăciune, Moş Crăciune,
Pe la noi să nu mai vii,
Că te leg cu lanţuri groase
Şi dau foc la jucării!

Dar să fim optimişti şi să sperăm că, anii ce vor urma, o să vine poate şi Moşul cel neiertător şi grav al Anticorupţiei româneşti. Numai că, la cât va avea de lucru, ar fi bine să-şi ia şi o duzină de ajutoare…