Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine – momentul nasterii spirituale a Mantuitorului – trasaturi de mare sarbatoare populara.
In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din „camera de curat” se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare.
Ajunul Bobotezei este considerat un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Pe vremuri, dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice”.
In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri in acea familie va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este buna de leac. De obicei, se spune ca sunt suficiente cateva picaturi din aceasta agheasma pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma este pastrata tot anul intr-un mic vas langa icoana si nu se altereaza in timp, chiar daca vasul nu este acoperit. Daca totusi agheasma pastrata de la Boboteaza devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca o persoana din casa respectiva a comis un mare pacat sau ca asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul il va putea desface.
In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Conform traditiei, in aceasta zi se arunca in apa marii trei cruci care vor fi recuperate de tinerii curajosi ce vor sfida gerul Bobotezei.
Peste aceste obiceiuri crestine de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Batranii cred ca de Boboteaza se deschid cerurile si ingerul pazitor le spune fetelor de maritat si baietilor de insurat incotro va fi norocul lor.