Categorie: Versuri Muzica

Muzica Noua Versuri, Stiri Muzica, Arhiva de versuri românesti si straine, trimite versurile proprii, cauta sau cere versurile dorite.

NICOLAE GUTA – BATE PLOAIA DREPT IN MINE, BANATEANA, ZOOM STUDIO

NICOLAE GUTA – BATE PLOAIA DREPT IN MINE, BANATEANA

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.
PENTRU PRODUCȚII DE COMPACT DISCURI CONTACTAȚI CASA DE DISCURI ZOOM STUDIO ROMANIA LA TEL +40250733664, MANAGER ALEXANDRU MIHAI HODOROGEA
ATENTIE ! Nu copiați și repostați pe alte canale de youtube materiale cu Danuț Mersan fără acordul artistului sau al colaboratorilor săi!
Dănuț Mersan mulțumește tuturor în mod special fanilor, colegilor și colaboratorilor săi, cărora le urează distracție placută.

În trecut muzica bănățeană se servea de instrumente împrumutate din genul pop, precum chitara electrică, chitara bas, orga electronică, sintetizatorul și bateria, în schimb renunțând la tradiționalul țambal (uneori și la vioară sau acordeon), astfel încât ansamblurile ajunseseră foarte apropiate de „formațiile de chitare electrice”. Muzica bănățeană și alte specii de muzică pop puternic influențate de culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele au fost multiplicate prin casete audio cu înregistrări din concert, în lipsa sprijinului casei de discuri unice. Versurile proto-manelelor tratau mai ales tema iubirii (îndrăgostirea, despărțirea, trădarea) și erau mai izbutite decât cele ale producțiilor recente.

Genul muzical are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România

Începutul anilor optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”.

muzica din banat, muzica banateana, muzica din Timisoara, muzica sarbeasca, muzica noua, muzica veche, muzica din ardeal, muzica ardeleneasca, chef la banateni, petrecre banateana, banateana veche, banateana noua, banat, ardeal, ruga, doine banatene, joc de doi, muzica populara banateana, saxofon, suita banateana, banateana live, taragot, instrumental banat, cea mai noua muzica banateana, muzica buna romaneasca, hora banateana, nunta banateana, suite banatene, jiene, muzica ciobaneasca, ciobanesti, doina, muzica tiganeasca, muzica sarbeasca

Muzica populara ardeleneasca din judetele: Alba, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures si Sibiu. Muzica populara din zona Ardealului

ARDELEÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

ardeleana 1. Categorie de jocuri populare românești, de cuplu, răspândite în Țara Crișurilor, Țara Moților, Banat și Hunedoara. Au la bază formația de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se de mâini, de umeri, sau de talie și o desfășurare a mișcărilor pe o traiectorie bilaterală. În cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate — a. în șir (v. pe picior), a. în roată (roata prin casă), a. sărită, țarina mocanilor, ț. văsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente — poarga bihoreană (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pași, a. pe trei pași; a. bănățeană, țarina minerilor (ț. Abrudului); a. nesincopate repezi — mânânțălul*, pre loc, bradul, măzărica, de doi bănățean. 2. A. feciorește — grupă de jocuri fâcând parte din categoria „jocurilor feciorești”

CHIUITURĂ, chiuituri, s. f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumețe, strigate în timpul executării dansurilor populare; strigătură, chiuit (2). [Pr.: chi-u-] — Chiui + suf. -tură.

HORĂ, hore, s. f. 1. Dans popular românesc cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodia după care se execută acest dans. Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci (= dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el). (Pop.) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. Expr. A ieși la horă = a intra (ajungând la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca la horă = a se îmbrăca cu hainele de sărbătoare.

CELE MAI FRUMOASE MELODII BANATENE CU CARMEN SERBAN, VOL.2, ZOOM STUDIO

CELE MAI FRUMOASE MELODII BANATENE CU CARMEN SERBAN, VOL.2

1 BADE DE CAND AI PLECAT (0:00)
2 TU M-AI INNEBUNIT (2:02)
3 TU AI FOST PRIMA MEA IUBIRE (3:46)
4 TE IUBESC PREA MULT (7:25)
5 BADE, BADE, BADE (10:35)
6 SINGURA MI-S (12:55)
7 PARASIT SUNT (14:24)
8 BADE-AL MEU II MUZICANT (17:38)
9 DE CAND SOARELE ‘NCALZESTE (19:34)
10 NU MA UITA (22:21)
11 DE-AI STI BADE, AI VENI (25:20)
12 IMI PLACE SA CANT, SA JOC (28:11)
13 LACRIMILE-MI SUNT AMARE (30:49)
14 MI-AI OTRAVIT INIMA (33:41)
15 NU IUBI OM INSURAT (35:25)

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.

JEAN CONSTANTIN – COLAJ MELODII LIVE LA SALA PALATULUI

JEAN CONSTANTIN – COLAJ MELODII, LIVE, LA SALA PALATULUI

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.

IN MEMORIA MAESTRULUI JEAN CONSTANTIN

Jean Constantin, pe numele său real Constantin Cornel Jean (n. 21 august 1927, Techirghiol – d. 26 mai 2010, Constanța), a fost unul din cei mai mari actori români, interpret de roluri comice, Jean Constantin s-a născut în anul 1927, într-o familie multietnică, mama sa fiind de etnie grecească: „Mama mea era grecoaică venită cu părinții de la Salonic prin aproximativ 1880 și se numea Caliopi Stavreg Zaharia” – Jean Constantin, iar tatăl său de etnie română: „Tatăl meu era român, Dumitru Jean, și era conductor arhitect.” – Jean Constantin. Multă vreme s-a crezut că era născut în 1928; actorul însuși a menținut această confuzie, necontrazicându-i pe cei care l-au „întinerit” cu un an. Numele său de familie era Jean și nu Constantin. Deși s-a vehiculat mult timp ideea că ar fi rom de origine, actorul nu a confirmat niciodată aceste zvonuri și a făcut haz de ele: „Eu mi-am jucat foarte bine rolurile de rom și am convins etnia și nu numai, că sunt de-al lor.” – Jean Constantin. Reprezentanții comunității rome din Constanța au declarat că Jean Constantin nu era membru al acestei etnii și că acesta era cunoscut în oraș ca grec. Totuși, datorită tenului său mediteranean, a fost ales să joace roluri de țigan în mai multe filme.

COLAJ CELE MAI FRUMOASE MELODII BANATENE CU CARMEN SERBAN, ZOOM STUDIO

COLAJ CELE MAI FRUMOASE MELODII BANATENE CU CARMEN SERBAN

1 NASULE, CE MANDRU ESTI (0:00)
2 IA-TI BARBATE BAGAJELUL (3:48)
3 MULTI AR VREA SA MA DOBOARE (6:12)
4 HAI NASULE IN DEAL LA VIE (9:14)
5 IN VIATA SA DESCHIZI OCHII (12:34)
6 MI-E DRAG CA SUNT SOACRA (17:33)
7 DISPARI DIN VIATA MEA (20:01)
8 DORU-I DOR SI DOARE TARE (23:55)
9 CA SI IN TELENOVELE (26:55)
10 OTRAVA I-AS DA, SA MOARA (29:25)
11 INCEARCA SA MA INTELEGI (32:13)
12 DACA ESTI SORTIT SA AI (35:42)

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.

NICOLAE GUTA – NU STIU DOAMNE CE-I CU MINE, DOINA, ZOOM STUDIO

NICOLAE GUTA – NU STIU DOAMNE CE-I CU MINE, DOINA

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.
PENTRU PRODUCȚII DE COMPACT DISCURI CONTACTAȚI CASA DE DISCURI ZOOM STUDIO ROMANIA LA TEL +40250733664, MANAGER ALEXANDRU MIHAI HODOROGEA
ATENTIE ! Nu copiați și repostați pe alte canale de youtube materiale cu Danuț Mersan fără accordul artistului sau al colaboratorilor săi!
Dănuț Mersan mulțumește tuturor în mod special fanilor, colegilor și colaboratorilor săi cărora le urează distracție placută.

În trecut muzica bănățeană se servea de instrumente împrumutate din genul pop, precum chitara electrică, chitara bas, orga electronică, sintetizatorul și bateria, în schimb renunțând la tradiționalul țambal (uneori și la vioară sau acordeon), astfel încât ansamblurile ajunseseră foarte apropiate de „formațiile de chitare electrice”. Muzica bănățeană și alte specii de muzică pop puternic influențate de culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele au fost multiplicate prin casete audio cu înregistrări din concert, în lipsa sprijinului casei de discuri unice. Versurile proto-manelelor tratau mai ales tema iubirii (îndrăgostirea, despărțirea, trădarea) și erau mai izbutite decât cele ale producțiilor recente.

Genul muzical are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România

Începutul anilor optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”.

muzica din banat, muzica banateana, muzica din Timisoara, muzica sarbeasca, muzica noua, muzica veche, muzica din ardeal, muzica ardeleneasca, chef la banateni, petrecre banateana, banateana veche, banateana noua, banat, ardeal, ruga, doine banatene, joc de doi, muzica populara banateana, saxofon, suita banateana, banateana live, taragot, instrumental banat, cea mai noua muzica banateana, muzica buna romaneasca, hora banateana, nunta banateana, suite banatene, jiene, muzica ciobaneasca, ciobanesti, doina, muzica tiganeasca, muzica sarbeasca

Muzica populara ardeleneasca din judetele: Alba, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures si Sibiu. Muzica populara din zona Ardealului

ARDELEÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

ardeleana 1. Categorie de jocuri populare românești, de cuplu, răspândite în Țara Crișurilor, Țara Moților, Banat și Hunedoara. Au la bază formația de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se de mâini, de umeri, sau de talie și o desfășurare a mișcărilor pe o traiectorie bilaterală. În cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate — a. în șir (v. pe picior), a. în roată (roata prin casă), a. sărită, țarina mocanilor, ț. văsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente — poarga bihoreană (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pași, a. pe trei pași; a. bănățeană, țarina minerilor (ț. Abrudului); a. nesincopate repezi — mânânțălul*, pre loc, bradul, măzărica, de doi bănățean. 2. A. feciorește — grupă de jocuri fâcând parte din categoria „jocurilor feciorești”

CHIUITURĂ, chiuituri, s. f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumețe, strigate în timpul executării dansurilor populare; strigătură, chiuit (2). [Pr.: chi-u-] — Chiui + suf. -tură.

HORĂ, hore, s. f. 1. Dans popular românesc cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodia după care se execută acest dans. Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci (= dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el). (Pop.) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. Expr. A ieși la horă = a intra (ajungând la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca la horă = a se îmbrăca cu hainele de sărbătoare.

COLAJ CELE MAI FRUMOASE MELODII CU TINU VERESEZAN, ZOOM STUDIO

COLAJ CELE MAI FRUMOASE MELODII CU TINU VERESEZAN

1 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Dac-ai soarta si noroc (0:00)
2 Geo de la Timisoara si Tinu Veresezan – Te faci frate si cu dracu’ (3:19)
3 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Cate mandre am iubit (8:34)
4 EVANDA SI TINU VERESEZAN – SUNT PRIETEN CU NOROCUL (12:37)
5 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Vreau sa beau cu prietenii (17:43)
6 Tinu Veresezan – Leii-s grei ca bolovanii (20:55)
7 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Am doua mandre nebune (25:14)
8 TINU VERESEZAM – LEUL GREU (28:47)
9 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Prietenii mei (33:14)
10 TINU VERESEZAN – PRIETENII IMI SUNT CA FRATII (37:17)
11 Tinu Veres_ezan si Alin Olaru – Tineretea-i trecatoare (41:28)
12 Tinu Veresezan – Ma vorbeste lumea-n sat (45:52)
13 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Cand in lemn sacurea bate (50:56)
14 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Cand esti tanar sanatos (54:23)
15 Tinu Veresezan si Alin Olaru – Mai dusmani nu va mirati (57:49)
16 Tinu Veresezan – Un strain printre straini (1:02:17)

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.

GENERIC – PE TOATE FLORILE DIN LUME, LIVE

GENERIC – PE TOATE FLORILE DIN LUME, LIVE

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.
PENTRU PRODUCȚII DE COMPACT DISCURI CONTACTAȚI CASA DE DISCURI ZOOM STUDIO ROMANIA LA TEL +40250733664, MANAGER ALEXANDRU MIHAI HODOROGEA
ATENTIE ! Nu copiați și repostați pe alte canale de youtube materiale cu Danuț Mersan fără accordul artistului sau al colaboratorilor săi!
Dănuț Mersan mulțumește tuturor în mod special fanilor, colegilor și colaboratorilor săi cărora le urează distracție placută.

În trecut muzica bănățeană se servea de instrumente împrumutate din genul pop, precum chitara electrică, chitara bas, orga electronică, sintetizatorul și bateria, în schimb renunțând la tradiționalul țambal (uneori și la vioară sau acordeon), astfel încât ansamblurile ajunseseră foarte apropiate de „formațiile de chitare electrice”. Muzica bănățeană și alte specii de muzică pop puternic influențate de culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele au fost multiplicate prin casete audio cu înregistrări din concert, în lipsa sprijinului casei de discuri unice. Versurile proto-manelelor tratau mai ales tema iubirii (îndrăgostirea, despărțirea, trădarea) și erau mai izbutite decât cele ale producțiilor recente.

Genul muzical are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România

Începutul anilor optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”.

muzica din banat, muzica banateana, muzica din Timisoara, muzica sarbeasca, muzica noua, muzica veche, muzica din ardeal, muzica ardeleneasca, chef la banateni, petrecre banateana, banateana veche, banateana noua, banat, ardeal, ruga, doine banatene, joc de doi, muzica populara banateana, saxofon, suita banateana, banateana live, taragot, instrumental banat, cea mai noua muzica banateana, muzica buna romaneasca, hora banateana, nunta banateana, suite banatene, jiene, muzica ciobaneasca, ciobanesti, doina, muzica tiganeasca, muzica sarbeasca

Muzica populara ardeleneasca din judetele: Alba, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures si Sibiu. Muzica populara din zona Ardealului

ARDELEÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

ardeleana 1. Categorie de jocuri populare românești, de cuplu, răspândite în Țara Crișurilor, Țara Moților, Banat și Hunedoara. Au la bază formația de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se de mâini, de umeri, sau de talie și o desfășurare a mișcărilor pe o traiectorie bilaterală. În cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate — a. în șir (v. pe picior), a. în roată (roata prin casă), a. sărită, țarina mocanilor, ț. văsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente — poarga bihoreană (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pași, a. pe trei pași; a. bănățeană, țarina minerilor (ț. Abrudului); a. nesincopate repezi — mânânțălul*, pre loc, bradul, măzărica, de doi bănățean. 2. A. feciorește — grupă de jocuri fâcând parte din categoria „jocurilor feciorești”

CHIUITURĂ, chiuituri, s. f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumețe, strigate în timpul executării dansurilor populare; strigătură, chiuit (2). [Pr.: chi-u-] — Chiui + suf. -tură.

HORĂ, hore, s. f. 1. Dans popular românesc cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodia după care se execută acest dans. Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci (= dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el). (Pop.) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. Expr. A ieși la horă = a intra (ajungând la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca la horă = a se îmbrăca cu hainele de sărbătoare.

SELECTIE COLINDE TRADITIONALE ROMANESTI, ZOOM STUDIO

COLAJ COLINDE TRADITIONALE

01. Gabriela Nistor – Azi prin spate am pornit (0:00)
02. Raoul – Asta-i sara de Craciun (4:06)
03. Dumitru Fargas – Bun venit colindatori (7:28)
04. Mariuca Verdes – Asta-i sara (8:54)
05. Georgeta Zbhili si Ionela Popescu – Crenguta verde de brad (11:53)
06. Ana Maria Moldovan – Asta-i sara, sara mare (14:14)
07. Gabriela Nistor – Am pornit cu vestea buna (20:42)
08. Calin Crisan – Bine Doamne-i de Craciun acasa (23:20)
09. Aurealin Preda – Colo sus, mai sus de soare (27:06)
10. Gheorghe Gheorghe – Cana Galileii (32:40)

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.

PUIU CODREANU SI OVIDIU RUSU – SUPER SHOW LIVE

PUIU CODREANU SI OVIDIU RUSU – SUPER SHOW LIVE

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.

CELE MAI FRUMOASE 10 COLINDE ROMANESTI, ZOOM STUDIO

CELE MAI FRUMOASE 10 COLINDE ROMANESTI

01. Dumitru Farcas – Intr-o gradina cu nalba (0:00)
02. Gabriela Nistor – Veniti , veniti de sapbatori (2:32)
03. Nineta Popa si Mariana Anghel – Iata vin colindatori (7:08)
04. Mirela Manescu – Ia sculati voi gazde mari (8:30)
05. Nineta Popa si Mariana Anghel – Sculati gazde nu durniti (9:39)
06. Ionela Morutan – In cele trei parti de lume (11:59)
07. Ileana Matus Pomohaci- Coborat o coborat (15:31)
08. Nineta Popa si Mariana Anghel – Deschide usa crestine (20:24)
09. Irina Zoican – Colo sus pe langa luna (22:55)
10. Nina Predescu – Sara buna de Craciun (25:25)
11. Grupul Colindamu , Colindam – Urare (28:12)

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
© ALL RIGHTS RESERVED.UNAUTHORIZED USE THIS MUSICAL WORKS IS STRICTLY PROHIBITED.