Biserica vrea sa infiinteze cat mai multe unitati medicale, reluand astfel o mai veche traditie privind clinicile medicale patronate de locasurile de cult, unde vor fi consultati gratuit pelerinii bolnavi care vin la slujbe.

Anuntul a fost facut joi de purtatorul de cuvant al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, care a precizat ca pe langa manastiri si biserici instarite de parohii au existat inca din cele mai vechi timpuri primele bolnite (n.r. spital pe langa o manastire sau un asezamant de binefacere). Acestea, care au fost la inceput locuri de ingrijire a calugarilor bolnavi, si-au extins cu timpul aria de ingrijire.

Si noua catedrala va avea in apropiere un centru de diagnostic si tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucuresti sa fie consultati gratuit, iar Biserica incearca sa infiinteze unitati medicale pentru cei care au nevoie de consultatii, a anuntat recent PF Daniel.

Intaistatatorul BOR a mai spus ca in aceste vremuri de criza profunda spirituala si materiala, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca anul 2012 sa fie dedicat in Patriarhia Romana Sfantului Maslu si ingrijirii bolnavilor.

„In apropierea noii catedrale este prevazuta construirea unui centru de diagnostic si tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucuresti sa fie consultati gratuit, sa se stabileasca diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de ingrijiri imediate, sa li se ofere”, a spus patriarhul Daniel in cuvantul de invatatura rostit in Catedrala patriarhala.

PF Daniel a precizat ca este multa suferinta si este nevoie de multa vindecare sufleteasca si trupeasca.

„Medicamentele au devenit din ce in ce mai scumpe, spitalele mai greu de intretinut, oamenii foarte saraci si singuri. Cand ei mai sunt si bolnavi, suferinta creste mai mult. Bolnavii sunt mereu in atentia Bisericii, prin cererile care se fac la fiecare slujba, prin savarsirea Sfantului Maslu, prin Taina Spovedaniei care, vindecand sufletul, aduce dupa sine si vindecarea trupului, prin actele de voluntariat ale medicilor in unitatile medicale de pe langa parohii. Cu atat mai mult, in acest an toate fortele si vointa de bine a preotilor de caritate, a personalului medical credincios, a tuturor celor care doresc sa faca fapte de filantropie, toate acestea se vor indrepta cu predilectie spre bolnavii din spitale, aziluri, orfelinate si alte asezaminte”, a mai spus patriarhul Daniel.

PF Daniel a adaugat ca Biserica incearca sa infiinteze cat mai multe unitati medicale.

„Avem mai multe dispensare in eparhii, chiar si in unele parohii. Avem cabinete medicale in care medicii crestini ofera consultatii gratuite. Adesea, aceste cabinete medicale se afla organizate in parohii. Avem mai multe dispensare ale Bisericii si avem si un spital pe care l-am infiintat in anul 2.000 la Iasi, numit Providenta, adica pronia sau purtarea de grija a lui Dumnezeu, care acum are peste 120 de medici, asistenti si asistente medicale. De asemenea, in apropierea noii catedrale este prevazuta construirea unui centru de diagnostic si tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucuresti sa fie consultati gratuit, sa se stabileasca diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de ingrijiri imediate sa li se ofere”, a precizat patriarhul Daniel.

In prezent, Patriarhia Romana are 430 de centre sociale, in care primesc hrana si ingrijire zeci de mii de persoane. Informatii despre locuri de ingrijire dateaza din secolul al XIV-lea, cand exista o „xenodochie” care functiona la Manastirea Prislop. Xenodochiile, numite si „ospatarii”, erau adaposturile pentru calatori, care erau primiti, hraniti si li se dadea si ajutor medical daca era nevoie.

In jurul anului 1.500 sunt infiintate bolnitele, care au functionat si la Manastirea Radu Voda din Bucuresti, la Cotnari si la Simidreni.

La 1.704, spatarul Mihai Cantacuzino a intemeiat in Bucuresti Spitalul Coltea, primul din Tara Romaneasca. Acesta avea 24 de paturi si o farmacie.

Al doilea spital construit in Bucuresti a fost Spitalul Pantelimon, ridicat de Grigorie Ghica al II-lea, intre 1.735 si 1.752, pe langa manastirea cu hramul „Sfantul Tamaduitor Pantelimon”. La inceput, spitalul avea 12 paturi „pentru cei ce ar patimi de boale cronice”, iar un medic vizita bolnavii de doua ori pe saptamana.

In apropiere, Grigorie Ghica a construit o serie de cladiri, grupate in jurul unei bisericute cu hramul „Sfantul Visarion'” pentru izolarea bolnavilor de ciuma.

Ceva mai tarziu, in 1.762, Alexandru Moruzi a ctitorit un nou spital pentru ciumati, la Dudesti.

La Iasi, domnitorul Constantin Cehan Racovita a intemeiat in 1.757 Spitalul „Sfantul Spiridon”, pe langa manastirea cu acelasi nume.

De la 30 de paturi, cat avea la inceput, in 1.860 spitalul a ajuns la 280 paturi si administra 13 institutii spitalicesti, fiind cel mai mare din Moldova. Au existat bolnite si la multe dintre manastirile valcene: Bistrita, Cozia, Horezu, Ramnicu Valcea, Dintr-un Lemn.

Una dintre cele mai vechi bolnite din aceasta parte a tarii, atestata documentar, este cea de la Bistrita, ridicata de Barbu Craiovescu.

In documentele acestei manastiri s-au gasit insemnari despre vindecari de tifos, epilepsie, psihopatii si ciuma. Bolnita de la Cozia, din care azi se mai pastreaza o singura cladire, a fost construita de Radu Paisie la 1.542.

Bolnita de la Horezu a fost ridicata de Maria Brancoveanu. Intregul complex, inconjurat de ziduri, s-a construit odata cu cladirea bisericii, pentru a folosi drept locuinta calugarilor bolnavi, preotilor, precum si pelerinilor. La aceasta bolnita au fost tratati si bolnavi veniti din afara manastirii, dovada fiind mormintele de mireni gasite in cimitirul vechi, in urma sapaturilor arheologice.